luni, 30 noiembrie 2015

În amintire!...


  
      Mai sunt cîteva zile și fac trei ani de când..de cand traiesc din, și ,cu o anume amintire.Trei ani de cand metaforic a trebuit sa merg pe o sarma imaginara si sa fac eforturi mari în a-mi mentine echilibrul.Trei ani de cand am inteles foarte multe si,nu am inteles nimic.Doar atât,cum că, acel, nu aduce anul ce aduce ceasul,este o realitate atat de dură incât ma intreb la ce bun mai trebuie si acel, a fi?.În tot acest timp am mers pe cursul vieții așa cum fiecare om o face după ce trece printr-o dramă,fie că pierde pe cineva drag fie că eșuează în fața unui obstacol.Pentru că ăsta ar fi sensul vieții,să/ți duci crucea mai departe cât îți este scris și evident să fie cât mai grea.
      Pentru că,(părerea mea),cineva sus este atent să nu care cumva să faci așa fel încât să-ți transformi o cruce grea în una mai ușoară.Am încercat și eu în acești trei ani să-mi duc existența ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat,să-mi reiau profesia la care renunțasem cu mulți ani înainte de dramă în scopul de a salva o viață,dar tot ce am clădit eu s-a transformat într-o dună de nisip și praful s-a ales de proiectele mele de speranțele mele.O perioadă am avut iluzia că mă mă redresez,chiar am reușit ceva timp, dar destinul meu nu are răbdare,nu este pe felia doleanțelor mele și asemeni unui magician ,la un semn făcut din bagheta magică, m-a adus din nou la un punct zero existential.
    Sincer am cam obosit cu acest repetitio al destinului care exact cand cred ca am facut ceva pasi înainte,ma trezesc aruncată inapoi de la un punct din care am pornit.Am senzatia ca  traiesc un permanet prezent al unui veşnic trecut și că m-am născut o amintire,trăiesc mai multe amintiri și indiferent cât de lung drum voi mai avea de parcurs pe viitor,ținta este spre lumea amintirilor din care am venit.Pentru  că din momentul în care venim pe lume intrăm în lumea amintirilor, când începe numărătoarea inversă..mai întâi părinții și rudele te trec în cartea amintirilor când în anumite ocazii încep comentarii de genul;”îți amintești cum arăta pe când era bebe în primele zile de după ce s-a născut, sau, cum  era la trei ani,zece, douăzeci,mai târziu la maturitate de către amici,care îți vânează fiecare schimbare a fizicului, comparându-te cu vremurile în care făceai cunoștință,etc, etc...Firesc, am și eu în suflet o carte de amintiri,cu toți cei intersectați în filele destinului meu,dar și cu persoana mea ,iar la anumiți timpi răsfoiesc paginile aducâdu-mi în imagine și în prezent chipuri care nu mai sunt pe lume,sau sunt departe de mine,vorbe,momente pe care mi le-ași dori prezente și câte și mai câte...Concluzie!?..

        Toţi suntem amintiri,toţi purtam cu noi amintiri,oare si pământul este o amintire?

         

2 comentarii:

mesaj

toate articolele postate sunt inspiraţie şi creaţie proprie.. de aceea e bine să nu plagiaţi şi ,dacă totuşi o faceţi,adăugaţi vă rog o trimitere la sursă..nu am să invoc drepturile de autor,deoarece eu cred în justiţia divină şi nu în cea umană:).. imaginile însă sunt luate de pe net,iar cele cu drepturi de autor au înscrise pe ele situl respectiv..pe această cale mulţumesc mult tuturor creatorilor acestora..
-

Totalul afișărilor de pagină

Image du Blog joliscoeurs.centerblog.net
Source : joliscoeurs.centerblog.net sur centerblog.