vineri, 5 decembrie 2014

2 ani...

Azi se împlinesc doi ani....Ce-ar fi de spus?....nimic mai simplu..un cer misterios,o mare deşi explorată în lung şi lat plină de o lume a tăcerii și totuși atât de enigmatică în zgomotul făcut de valurile-i care se izbesc de țărm..o corabie a propriului meu destin eșuată pe un țărm ce pare că se contopește cu cerul și marea ,iar eu într-o neputință de a mă ridica din starea incertă până la urmă firească....Se spune că cel ce pleacă din această lume urcă la cer pentru a veghea pe mai departe de sus asupra ființelor dragi lăsate pe un țărm.Mă rog,e greu să deosebești realitatea de legendă...Pentru că până la urmă nimeni nu știe nimic,totul ține de presupuneri ,de ceea ce dictează ceva din interiorul ființei umane să creadă... Cu trei zile în urmă când iarna părea că se instalează cu tot arsenalul ei știut,după o ninsoare care a îmbrăcat oraşul în albul ei imaculat,gândeam că va fi uşor să ajung la cimitir fără să mă împotmolesc în noroiul de pe aleea mică unde periodic merg să aprind candele.De trei nopţi însă o ploaie torenţială era gata să-mi demoleze planul şi să amân vizita ceva mai încolo când poate îngheţul va face drumul mai accesibil în zonă..În această dimineaţă toate negurile  si ale vremii şi ale universului meu interior s-au adunat....,ploaia măruntă, rece făcea atmosfera şi mai sumbră....,oameni ici şi colo răzleţi sub umbrelă treceau grăbiţi care încotro.Evident nu aveam de gând să mă împiedic eu de atât,doar am fost şi am rămas,"ana lui manole"...că nu degeaba mă simt prinsă între niște ziduri din care nu mai pot să ies și nici nu voi mai ieși vreodată...Vitează, am pornit spre destinaţie cu un alai de gânduri în amintiri amestecate cu valuri de regrete si de flashuri ale momentului trăit cu doi ani în urmă pe care credeam că timpul le va estompa şi nici nu am simţit când am ajuns la destinatie.Uneori mă uimeşte cum vremea pare să-mi citească gândurile şi să facă în aşa fel încât să-mi îndeplinesc dorinţa de a rezolva ceva ce poate însăşi aceasta îmi pune piedică.Nu am să înţeleg cum de ploaia s-a oprit,cum de poteca respectivă care în alte dăţi îmi afunda încălțămintea  în noroi acum era netedă şi accesibilă..Florile din vază  deşi ofilite păstrau culoara aurie a crizantemelor de toamnă pe care i le dusesm eu cu două săptămâni în urmă..am vrut să le schimb dar bizar deşi temperatura atmosferei e cu grade plus,în vază gheaţa cimentuise tulpinile acestora şi am abandonat....M-am recules câteva minute,după care am plecat pe aleea străjuită de-o parte și de alta de atâtea suflete duse într-o lume a misterului...cu povești scrise sau nescrise cu dureri și neputințe ale multora în a le face față...a început din nou să fulguiască ..doar calendaristic iarna e la ea acasă..cum acasă va fi și lunga iarnă ce o duc în suflet și nici nu voi mai căuta să înțeleg de ce divinității îi plac lacrimile și suferințele umane..


10 comentarii:

  1. Ginduri bune si putere de a merge mai departe!Amintirea celor dragi plecati in alte emisfere, ne da speranta si putere.Asa se explica si faptul ca ai putut ajunge acolo unde ai dorit.Alegerile tale iti vor fi prietene pentru toata viata, de aici incolo.....!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Să sper că alegerile mele de aici încolo vor fi mai bune,deși nu știu ce mai mi-a rămas de ales..
      Multumesc mult de vizită și de gândurile frumoase,către mine!
      Zile senine cu lumină și liniște în suflet îți doresc,
      Cu drag
      ryanna!

      Ștergere
  2. Nu pot să spun nimic... Purtați o iarnă grea în suflet și mi-e greu să cred că aș putea-o topi cu gândurile și sfaturile mele... Oricât de calde ar fi ele...
    Domnul să vă fie alături!
    O zi frumoasă vă doresc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc de gândul curat!
      O seară frumoasă să aveţi!

      Ștergere
  3. Ryanna, ai un gând bun alături. Dacă ajută? Nu știu. Dar îl ai....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc Oana ptr.acest gand,pe care ti-l intorc cu drag..Stiu ca si tu ai nevoie nu doar de un gand ci de multe pe care sufletul tau bun le asteapta..fie ca sarbatorile din acest sfarsit de an sa ti le implineasca!
      Te imbratisez cu tot dragul!

      Ștergere
  4. toate trec ... vă doresc multă sănătate şi o seară liniştită !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Așa este!..dar știi cum e..”apa trece,pietrele râmân”:)...multumesc frumos pt.caldele urări de sănătate pe care ți le întorc cu drag și-ți doresc numai bine și frumos în viața ta!

      Ștergere
  5. Cum sa adaugi pace tihnei si lumina soarelui? Cum sa intelegi timpul din curgerea clipelor si marea din mladierea valurilor? Ce rost au intrebarile intr-un spatiu gol? Daca umpli, totul pare imposibil, daca golesti, nu mai exista nici posibil nici imposibil...Pasii pe cararea trecutului se continua, sinuos, cu pasii prezentului...Priveste-ti pasul, acum...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Într-adevăr,întrebările nu-și au rostul într-un spațiu gol.Dar totuși când simți că plutești într-un abis(și crede-mă că des am această senzație atunci când nu mai văd și nu mai percep nici o bucurie în jurul meu)atunci rămâi cu o singură întrebare non-sensuală,”de ce?”Evident nu-ți răspunde nimeni,evident viața trece cu întrebări sau fără,regretele vin indiferent dacă ne trăim prezentul cu înțelepciune sau nu,cine poate să răspundă la întrebări puse sau nepuse,”de ce,pentru ce se întâmplă toate acestea”?
      Privesc pasul,îl accept nu-l înțeleg,dar merg mai departe.De ce?Pentru că așa este viața.

      Ștergere

mesaj

toate articolele postate sunt inspiraţie şi creaţie proprie.. de aceea e bine să nu plagiaţi şi ,dacă totuşi o faceţi,adăugaţi vă rog o trimitere la sursă..nu am să invoc drepturile de autor,deoarece eu cred în justiţia divină şi nu în cea umană:).. imaginile însă sunt luate de pe net,iar cele cu drepturi de autor au înscrise pe ele situl respectiv..pe această cale mulţumesc mult tuturor creatorilor acestora..
-

Totalul afișărilor de pagină

Image du Blog joliscoeurs.centerblog.net
Source : joliscoeurs.centerblog.net sur centerblog.