joi, 5 decembrie 2013

un an...:(


un an..a trecut un an de cand cuvintele nu mai au rost..un an in care drumul vietii noastre a luat sensuri diferite..un an in care am ratacit printre amintiri încercând sa patrund dincolo de vălul misterios al vietii si al mortii..un an în care am sperat ca trăiesc un vis din care sa ma pot trezi si sa reiau firul vietii de unde s-a întrerupt..un an in care  vis imi pare ca ne-a fost viata toata..un an in care lumea pentru mine nu mai e cum a fost..un an în care ramasă singura pe stanca sorţii inconjurata de furtunile vietii,am urmarit cu privirea corabia destinului care te-a luat spre o directie necunoscuta din pacate şi fara de intoarcere.....un an..a trecut un an....iar visele-mi se sparg de tarmul vietii pierzandu-se in spuma timpului..un an in care am trait infernul  zilelor apuse si am oscilat intre a fi sau a nu fi..un an in care plansul nu a fost alinare ci supliciul unei pedepse pe care fiecare dintre noi o primeste si o traieste inca de la nastere....neintelese sunt caile domnului neintelese sunt patimile vietii...a trecut un an si cati or sa mai treaca ratacind pe drumuri nestiute pana la marea reântâlnire,dacă şi există aşa ceva..un an..atât a trecut...dar mie-mi par zeci în tăcerea care mă-nconjoara,cu sunetul mut al unui telefon de la care tot aştept un semn,la uşa casei care se deschide dar nu pentru tine...un an...off!



luni, 20 mai 2013

remember....


ce pot să mai spun ,ce pot să mai scriu,când de şase luni de zile trăiesc parcă o altă dimensiune..când după şase luni de zile,nu ştiu de sunt moartă sau sunt vie..când după şase luni de zile,doar vântul mi-a rămas prieten şi o mare  însingurată,care asemeni mie,aparent liniştită,îşi sparge valul, uşor, de ţărm ,spre a nu deranja pe nimeni,dar în adâncul ei,o lume clocoteşte...deasupra cerul al cărui senin albastru s-a estompat în umbra norilor ce negri se adună şi în jur e doar tăcere..dar privirea mea străpunge dincolo de nori,unde eşti tu şi, câte cuvinte nespuse valsează pe portativul gândului asemeni unor note muzicale ce compun o simfonie!..amestec note,game şi solfegii în volbura sufletului meu,mai toate ,amintiri,vorbe,conversaţii,divergenţe şi nu pot să cred că a fost atâta timp între noi...timp în care, am luptat să-l folosim de parcă am fi trăit veşnic,iar el ne-a separat brusc fără explicaţii destinul în două...cer şi pământ,zi şi noapte,apă şi nisip,pustiu la nesfârşit..."tot ceea ce nu este veşnic,este veşnic inutil",spune un citat..inutil este şi timpul meu,veşnică-i tăcerea ta,doar viaţa merge înainte şi în urma noastră rămân doar cuvinte...cuvinte pe care uneori le-am scris pe nisip alteori în piatră..cam asta-i viaţa noastră toată..




sâmbătă, 23 februarie 2013

destine frânte...

se scriu prea multe romane,se publică prea multe cărţi şi lumea nu are timp să le citească...doar viaţa este singura care nu va fi egalată de nici un autor,pentru că lumea nu citeşte ci chiar trăieşte cartea pe care viaţa o "scrie" după structura de bază a oricărei scrieri literare: introducere,cuprins şi încheiere...iar noi citim, trăim  şi plângem ...ieri am plâns în mine cât pentru secole..vestea că un bun prieten  al nostru de familie a plecat şi el la cele veşnice,prematur,m-a dărâmat..o altă carte a vieţii s-a închis..un alt destin s-a frânt...am încercat să o consolez pe a lui soţie,dar în ce măsură poţi alina o durere când şi în mine o rană e proaspătă..sigur am găsit o motivaţie de genul cum că, uite acum sunt amândoi acolo sus să-şi umplu veşnicia şi ..mai ce dumnezeu să spun când şi eu balansez între a fi sau a nu fi,a exista sau a nu exista o lume de apoi....la urma urmei nu a venit nimeni de acolo să ne spună adevărul..devenim filosofi doar când moartea ne trezeşte,dar uităm sau ne resemnăm repede când viaţa ne pune la jug amintindu-ne că nu am venit la odihnă pe acest pământ..de la un timp însă,omenirea pare din ce în ce mai dezorientată...biserica ne consolează de mii de ani cu reântoarcerea lui Hristos,nenorocirile se ţin lanţ,toată lumea acuză pe toată lumea,copii se nasc bolnavi,familii se destramă,cei norocoşi, e drept foarte puţini la număr,îşi sfidează semenii prin orice mijloace,iar moartea îşi flutură steagul pe cerul nevăzut al sorţii.....şi totuşi iubim această "bibliotecă"a universului şi facem orice să mai respirăm aerul chiar dacă uneori otrăvit al acesteia...şi nu ne abatem nicicum,(chiar dacă dorim acest lucru )de la structura de bază  din cartea vieţii...introducere(te naşti),cuprins(trăieşti)  încheiere(şi mori)....atât!


mesaj

toate articolele postate sunt inspiraţie şi creaţie proprie.. de aceea e bine să nu plagiaţi şi ,dacă totuşi o faceţi,adăugaţi vă rog o trimitere la sursă..nu am să invoc drepturile de autor,deoarece eu cred în justiţia divină şi nu în cea umană:).. imaginile însă sunt luate de pe net,iar cele cu drepturi de autor au înscrise pe ele situl respectiv..pe această cale mulţumesc mult tuturor creatorilor acestora..
-

Totalul afișărilor de pagină

Image du Blog joliscoeurs.centerblog.net
Source : joliscoeurs.centerblog.net sur centerblog.