banalitati la o cafea...

scriu,sterg,si iar o iau da capo..evident cum ca la acest moment o fac doar de plictiseala..uneori zilele par atat de scurte ca ramai uimit cum de s-au topit pe furis,iar la final constati ca nu ai realizat nimic important in decursul acesteia..alteori,faci o sumedenie de treaba,si iata spre seara ai senzatia ca a fost teribil de lunga astfel de zi...cum constat si eu de multe ori,si raman uimita de jocul timpului,de sforile ce le trag pe acolo prin cer zeii cei vesnic fericiti..sau,poate nu..poate ei isi exprima starile prin sufletul nostru..ca altfel nu-mi explic,cum de sunt zile cand am o stare de zici ca mi-a murit mama desi totul merge perfect in viata mea,iar alte dati,simt o euforie de zici ca am pasit in rai,desi poate toate corabiile mi s-au inecat....si iata cum desi toata flota mea este dusa la fundul marii[asta negasind inca nici o iesire din plasa in care sunt prinsa]bizar cum de ieri intreaga zi m-a inundat o fericire fara motiv..am trait iluzia ca taman am pleznit norocul pe la robingo sau otv[evident cum ca nici prin gand nu mi-a dat sa ma orientez spre astfel de jocuri de noroc]....si desi intreaga zi a fost dedicata celor ce au avut nevoie de a mea fantana ce mereu trebuie sa aiba apa proaspata,sau de pomul plin de fructe,care rodeste doar pentru altii si nu doar pt.el,[pai ce ca unii egoisi?]....am zis nici nu am simtit cand a trecut ziua..ei acum sa vedem cum va fi ziua de azi..am in plan sa termin o carte,nu de scris ci de citit:)....sa vad un film din cele ce le nimeresc la intimplare pe canale tv..sau vreun documentar interesant,cum a fost cel de aseara cu Lyz Taylor,ce mi-a rascolit dorul de filmele cu aceasta mare actrita ce nu a facut scoli de actorie sau universitati particulare si a eclipsat in timp mari actori,cum ar fi Richard Burton,ce desi in "cui i-e frica de Virginia Wolf",oscarul i-a revenit acesteia si ea dezamagita de pierderea lui...sa-mi postez macar spre amintire o sceneta din memorabilul film....si cam atat..am zis ,banalitati.:)